Agresivitatea și fast-food-ul 

Te-ai gândit vreodată că burgerul de la prânz poate să fie vinovat că azi nu prea ai răbdare în trafic? Că acel litru de Cola pe care l-ai băut în loc de apă te face să nu te poți concentra prea bine? Poate că mulți dintre noi nu ne gândim conștient la felul în care calitatea alimentației noastre ne poate influența starea de spirit. Dar adevărul e că felul în care ne simțim și ne comportăm e reglat de alimentație într-o măsură mult mai mare decât credem. Tot mai multe studii arată că, pe lângă efectele asupra sănătății fizice, consumul de alimente ar putea afecta și bunăstarea psihologică.

Cu toții avem tot timpul diverse stări în urma alimentelor pe care le consumăm. De cele mai multe ori însă trecem peste ele fără să le băgăm în seamă. Am mâncat ceva mai greu la prânz și suntem fără chef, am băut cam multă cafea și suntem cam agitați, acestea sunt doar câteva din „senzațiile” pe care le percepem ocazional și pe care ni le putem explica prin alimentație. Sunt însă mult mai multe consecințe care ne influențează temperamentul fără ca măcar să ne dăm seama, iar dacă aceste stări se permanentizează, masă după masă, zi după zi, ele ajung să ne schimbe chiar și caracterul.

Tot mai multe studii se concentrează pe studierea relației între agresivitate și alimentația occidentală de tip „junk”, pe măsură ce aceasta devine tot mai accesibilă și începe să ia locul alimentației tradiționale cam peste tot în lume.

Dovezile științifice arată că hrana ne influențează comportamentul încă din copilărie. Decenii întregi de cercetare au adus dovezi privind o relație cauzală între starea nutrițională și comportamentul copilului.

O cercetare publicată în 2014 (The Journal Of Pediatrics) a demonstrat o legătură între malnutriția timpurie și comportamentul copiilor cu vârsta cuprinsă între cinci și șase ani. Astfel, cei care aveau un aport scăzut de acizi grași Omega-3 erau manifestau mai des comportamente precum agresiune fizică, sfidarea regulilor și vandalism.

Numeroase alte studii efectuate în ultimii 25 de ani au demonstrat că alimentația deficitară în copilărie poate influența dezvoltarea creierului în asemena măsură, încât poate să crească probabilitatea unui comportament violent și agresiv mai târziu în viață.

Alte studii care mi s-au părut impresionante ca rezultat sunt cele legate de alimentația & violența din închisori. Există cinci teste internaționale de nutriție care au fost efectuate în închisori în ultimii 25 de ani și alte câteva în curs de derulare. Este vorba de studii randomizate, realizate în dublu-orb, cu grup de control (care a primit placebo), practic standardul de aur în materie de cercetare.

Deținuții au primit suplimente de vitamine și minerale, iar unii au primit și omega-3. Absolut toate au raportat rezultate remarcabil de similare, și anume reduceri cu aproximativ 30% a violenței atunci când alimentația deținuților a fost îmbunătățită.

 

Și totuși de ce?

Există numeroase mecanisme prin care ceea ce mâncăm ajunge să ne controleze reacțiile. Ele sunt încă studiate, însă există câteva dovezi clare. Atât studiile observaționale cât și cele randomizate cu suplimente nutritive precum vitamine, acizi grași omega-3 și acid folic oferă dovezi ale impactului dietei asupra nivelului agresiunii.

 
Zahărul

Legătura între consumul de zahăr/dulciuri concentrate și violență este cumva contraintuitivă. Pe de o parte, dovezile care leagă un nivel ridicat al glicemiei de comportamentul agresiv nu sunt foarte concludente. Există însă o legătură între o dereglare a metabolismului glucidic și comportamentul agresiv.

Un studiul longitudinal realizat pe un eșantion de 276 de minori delincvenți a descoperit că, atunci când dulciurile cu conținut ridicat de zahăr au fost eliminate din dietă, numărul celor care afișau un comportament calm a crescut cu 71%, iar numărul celor cu comportament agresiv a scăzut cu 56%.

Se pare că de vină nu este atât glicemia mare, cât hipoglicemia (glicemia scăzută). În mod normal, pe parcursul zilei există variații normale ale glicemiei, cu o creștere ușoară după mese, urmată de normalizare la scurt timp. Consumul de dulciuri și de junk food (carbohidrați concentrați) duce la variații anormal de mari ale glicemiei, prin creșterea ei exagerată urmată de o scădere accelerată, dar cu o „diferență de nivel” mai mare decât creșterea. Imaginați-vă că dacă vârful glicemic e Vf. Moldoveanu, abisul glicemic e direct Groapa Marianelor. În mod normal ar trebui ca cea mai mare parte din timp să trăim pe un platou glicemic cu dealuri line. Din acest motiv ni se face din nou foame la prea puțin timp după ce mâncăm „ce nu trebuie”.

Un lucru atât de mărunt precum scăderea accentuată a glicemiei poate conduce la consecințe pe viață, cum ar fi deteriorarea relației de cuplu sau traumatizarea propriului copil. Un studiu realizat la Universitatea din Ohio pe 107 cupluri căsătorite a demonstrat că foamea cauzată de nivelurile scăzute de glucoză din sânge poate juca un rol în certurile conjugale și chiar în violența domestică.

Explicația este aceea că glucoza este combustibilul principal pentru creier, care consumă 20% din energia totală furnizată de aceasta. Autocontrolul necesar pentru a face față furiei și impulsurilor agresive necesită multă energie. Deci, au concluzionat cercetătorii, ce credeți că se întâmplă când scade nivelul glucozei din sânge? Devenim „hangry” (de la „hunger” – foame și „angry” – furioși).

Bine, bine, și ce legătură are asta cu junk-food? Nu ar trebui să mâncăm ceva dulce ca să ne creștem glicemia la loc? Ei bine, asta fac din păcate cei mai mulți, nebănuind că punctul de minim glicemic a fost cauzat probabil tot de un aliment care a dus la un maxim și apoi de o cădere bruscă (dar despre asta într-un articol viitor). Ce s-o mai lungim, în asemenea momente, luăm ceva pe repede-nainte, adică, fast-food, ca să ne venim în simțiri, că vorba reclamei, „nu ești tu când ți-e foame”.

Mâncarea proastă contribuie la variațiile extreme ale glicemiei și în timp la dereglarea acestui mecanism, intrând într-un cerc vicios în care ne simțim rău pentru că mâncăm prost și mâncăm și mai prost ca să ne simțim mai bine (dar de fapt ne e tot mai rău).

 
Apa

Deshidratarea pare să aibă și ea un rol important. Sfatul clasic „bea un pahar cu apă” atunci când suntem nervoși pare să aibă și un adevăr științific, deoarece setea poate conduce la anxietate. Chiar și deshidratarea ușoară (definită ca situația în care organismul pierde mai mult lichid decât obține) poate afecta nivelul de concentrare și capacitatea noastră de a gândi clar și de a ne controla dispoziția.

Apa reprezintă peste două treimi din corpul uman, iar atunci când nivel său ester redus, aceasta perturbă echilibrul mineralelor și al glucidelor din organism, ducând la modificări de metabolism și susceptibilitate mai mare în fața stresorilor din exterior.

 
Acizii grași Omega-3

Aportul scăzut de acizi grași esențiali Omega-3 este implicat și el în deteriorarea comportamentului. Studiile au demonstrat rolul important pe care îl joacă aceștia în reglarea stărilor de agresivitate, impulsivitate și hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD).

60% din substanța uscată a creierului este reprezentată de grăsime, în special de acizi grași nesaturați. Atunci când creierului îi lipsesc nutrienții esențiali ca acizi grași Omega-3 și mineralele, neurotransmițătorii nu sunt capabili să funcționeze corect. Omega-3 este implicat în funcționarea corectă a trio-ului cortex-hipocamp-amigdală, impactând nivelurile de  serotonină, dopamină și corticotrofină, influențând prin aceasta semnificativ funcțiile creierului și realizarea conexiunilor neuronale.

Există la această oră dovezi semnificative că o alimentație junk băgată în grăsimi trans („grăsimi rele”) și săracă în acizi grași esențiali („grăsimi bune”), conduce la o creștere a violenței și a comportamentului antisocial.

 
Vitaminele din grupul B

Studiile au arătat că un nivel scăzut de vitamina B1 (Tiamina) afectează semnificativ funcțiile cognitive conducând la iritabilitate, impulsivitate și agresivitate. Cercetătorii au demonstrat că persoanele care mănâncă mult junk food tind să aibă un nivel scăzut de tiamină și un comportamentul mai agresiv.

 

Ce face alimentația proastă creierului

Studiile indică faptul că o alimentație bogată în sare, zahăr și grăsimi saturate (sucuri acidulate, dulciuri, prăjeli etc.) și săracă în nutrienți de calitate poate fi asociată cu o incidență crescută a violenței prin:

  • Afectarea negativă a dezvoltării creierului
  • Afectarea metabolismului neurochimic
  • Absorbția redusă sau chiar absentă a nutrienților benefici
  • Afectarea conexiunilor neuronale prin neurotransmițători (serotonina și dopamina)

Nu este de joacă și nu este ceva ce trebuie trecut ușor cu vederea. Alimentele bogate în sirop de glucoză/fructoză, coloranți alimentari, conservanți, alimentele foarte procesate și alimentele prăjite sunt asociate cu dezechilibre chimice, fizice și mentale cu efecte asupra creierului și asupra întregului organism.

Data viitoare când vă înjură cineva în trafic, gândiți-vă la asta: există o probabilitate destul de mare ca acea persoană să fi băgat o shaorma sau gogoașă cu glazură de ciocolată înainte, în loc de o salată cu avocado.

Acesta nu este un studiu exhaustiv, există o literatură voluminoasă pe această temă. Sper, totuși, că v-am făcut puțin curioși în legătură cu acest subiect, încât să căutați mai multe informații și să analizați cu mai multă atenție, în viața de zi cu zi, legătura dintre hrană și comportamentul agresiv.


 

Citiți mai multe:

 

Lasă un răspuns