Decizia legată de unde ne procurăm mâncarea a devenit mai dificilă decât oricând. Supermarketurile oferă produse de toate felurile indiferent de sezon, însă de o calitate nu întotdeauna mulțumitoare. În piețe în schimb găsim un amestec de produse de la producători locali dar și venite de peste mări și țări, de cele mai multe ori neetichetate.
În plus, vine vara: înghețată, pește prăjit, fructe de sezon ne așteaptă să le savurăm. Și totuși, în fiecare vară toxiinfecția alimentară pândește la colț. Vedem des știri despre alimente alterate, pline de pesticide, contaminate și retrase de la consum. Nu e de mirare că de multe ori spunem „Și noi ce mai mâncăm?”. De unde știm la ce riscuri ne supunem când cumpărăm alimente?
Am analizat toate produsele retrase de pe piață în ultimii șapte ani pentru a înțelege, cu date, ce poate fi în neregulă cu mâncarea noastră. La final, găsiți 10 sfaturi (pe care mi le dau și mie însămi) pentru a ne proteja de produsele contaminate.
În România, ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are obligația de a verifica producătorii și comercianții, astfel încât produsele lor să respecte standardele de calitate. Ei au și obligația de a informa consumatorii când unele produse sunt retrase din cauze de neconformitate și fac acest lucru pe o pagină dedicată – Rechemare/Retragere produse alimentare, unde oricine poate verifica toate aceste produse.
Astfel, de fiecare dată când un produs este dovedit contaminat sau există doar suspiciunea de contaminare cu pesticide, bacterii, virusuri, corpi străini, producătorul sau distribuitorul este obligat să transmită public o notificare în acest sens. În aceste notificări se explică motivul retragerii, eventuale pericole pentru sănătate, informații exacte pentru identificarea produsului precum și toate punctele de vânzare unde a fost distribuit produsul astfel încât oamenii să-l poată returna.
Am fost curioasă să văd care sunt categoriile de produse cel mai des retrase și din ce cauze. Încă de la bun început vreau să zic că faptul că aceste produse sunt verificare este un lucru bun, și mai degrabă motivul de îngrijorare ar fi legat de toate produsele care nu sunt niciodată verificare, cumpărate din locuri nereglementate și care prin urmare nici nu pot fi retrase.
Știm că legumele și fructele au pesticide. Carnea și lactatele pot fi contaminate cu bacterii. Însă care categorii de produse ne pun cel mai des sănătatea în pericol? Sunt produsele bio ferite de contaminare? Care sunt contaminanții cel mai des regăsiți în funcție de tipul de produs, carne, pește, vegetale ec. La ce trebuie să fim mai atenți?
Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, am analizat toate produsele alimentare retrase de pe piață în ultimii șapte ani (practic toată baza de date disponibilă public pe site-ul ANPC). Rezultatele sunt interesante și spun multe atât despre produse cât și despre cum tratează ANPC această problemă. Am formulat și câteva concluzii pe baza datelor, care sper să fie de folos și altora.
Cum am lucrat:
Datele sunt preluate de pe pagina Rechemare/Retragere produse alimentare de pe site-ul ANSVSA, care publică aceste date începând cu anul 2016.
În total am analizat 179 de produse retrase între 2016-2023, din punct de vedere al tipului de problemă declarată (contaminant, infestare bacteriologică etc.), al tipului de produse cel mai des rechemate, iar acolo unde au existat comentarii suplimentare ale producătorului legat de consecințele pentru sănătate, le-am inclus și pe acelea.
Acolo unde era evidentă legătura mai multor retrageri cu același incident (ca de ex. retragerea mai multor sortimente și mărci de înghețată cu oxid de etilenă din toate lanțurile de supermarketuri din cauza unui ingredient-problemă utilizat în toate), am înregistrat un singur produs/incident pentru a nu altera rezultatele statistice.
În cazurile în care anunțul de retragere conținea precizări legate de efectele dăunătoare ale contaminanților, le-am adăugat în tabel.
Găsiți toate datele agregate în acest fișier excel.
Concluzii
Principalii contaminanți ca număr de produse afectate sunt: Oxidul de etilenă (aproape un sfert din toate produsele retrase), Listeria Monocytogenes (16%) și Salmonella (10). Urmează contaminarea cu Chlorpyrifos-methyl, alcaloizi tropani, alte pesticide nespecificate, Ocratoxina A, Acrilamidă, Imazilil, THC și Patulină.
Punctual, fără relevanță statistică au mai fost întâlnite contaminări cu: Acid cianhidric, 2-Cloroetanol (2CE), E.coli, Vibrio vulnificus, Benzo(a)piren, Hidrocarburi policiclice, Bromopropilat, Imidacloprid, Clorfenapir, Clorotalonil, Dimetoat, E950 Acesulfam de potasiu, Fluazifop-p, Isoprocarb, Lufenuron, Dinotefuran, Lambda-Cyhalothrin, Oxamil, Ftalați, Sulfiți, Solanină, Hepatita A.
Din punct de vedere al tipului de produse cel mai frecvent retrase, pe primele locuri sunt înghețata, carnea, fructele, dulciurile, peștele/fructele de mare, semipreparatele (aici intră și legumele congelate).
Dintre fructe, cel mai adesea au fost retrase grapefruit, portocale, pomelo, mandarine, rodii. Alte fructe retrase dar mult mai rar sunt bananele, lămâile, merele și pepenele. Țările de origine pentru aceste fructe nu au fost întotdeauna specificate, dar acolo unde au fost, le-am trecut în tabel. Țările din care provin cele mai multe fructe retrase sunt Turcia, China și Egipt.
În ce privește carnea, cea de porc, de pui și somonul au fost cel mai des retrase pe motiv de contaminare cu Salmonella sau Listeria Monocytogenes.
Am fost curioasă să văd ce probleme are fiecare categorie de produs și iată ce am găsit:
- Sucurile de fructe au fost retrase din cauza patulinei și a oxidului de etilenă. Patulina este o substanță produsă de fungi, indicând faptul că fructele din care a fost făcut sucul erau alterate. Oxidul de etilenă este un pesticid cancerigen interzis în UE, dar care poate fi conținut în unele ingrediente provenite dinafara UE. De asemenea, el mai este folosit în scopuri de sterilizare in aditivii alimentari (interzis în UE).
- Mezelurile, precum și carnea macră de porc au fost cel mai des retrase din cauza contaminării cu Listeria Monocytogenes.
- Mezelurile și carnea de pui au fost cel mai des contaminate cu Salmonella.
- Ceaiurile sunt contaminate cu pesticide sau poluanți ai mediului precum hidrocarburi policiclice (posibil din cauza mediului poluat de recoltare).
- Chipsurile de cartofi au fost retrase din cauza contaminării cu acrilamidă. Acrilamida este o substanță toxică ce se formează în alimentele bogate în amidon în timpul procesării la temperaturi înalte (prăjire, coacere).
- Chipsurile de porumb, tortilla, au fost cel mai des contaminate cu alcaloizi tropanici. Alcaloizii tropanici se găsesc în mod natural în unele plante ce cresc sporadic pe suprafețele cultivate cu cereale, contaminându-le. Alcaloizii tropanici nu au efect pe termen lung, dar pot duce la tulburări temporare, cum ar fi greață, somnolență și dureri de cap.
- Condimentele au fost cel mai des contaminate cu Oxid de etilenă și Ocratoxina A. Acestea denotă contaminarea cu fungi ale materiei prime din condimente.
- Dulciurile su fost retrase din motive foarte diverse, de la corpi străini la Salmonella, oxid de etilenă, sulfiți sau alergeni nedeclarați.
- Fructele sunt dintre produsele cel mai des retrase. Principalele motive sunt cantitățile mari de reziduuri pesticide, în principal Chlorpyrifos-methyl, Imazilil, Isoprocarb, Lufenuron, Dinotefuran, Bromopropilat, Imidacloprid, Lambda-Cyhalothrin.
- Fructele confiate sunt cel ma adesea contaminate cu Ocratoxina A și Chlorpyrifos-methyl.
- În cazul înghețatei, de departe cele mai multe incidente sunt legate de Oxidul de etilenă dar și diferiți alergeni nedeclarați. Oxidul de etilenă în înghețată provine de la un aditiv, guma de carruba, folosit pentru a oferi consistența cremoasă a înghețatei (emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare) și este un produs natural, obţinut din arborele de roşcov. Prin urmare, cauza este contaminarea roșcovelor cu această substanță. În 2021 a fost un incident la nivel european legat de contaminarea cu oxid de etilenă a acestui aditiv, astfel încât timp de mai multe luni au tot fost retrase produse care îl conțin.
- Lactatele nu sunt foarte adesea retrase, dar în cazurile anunțate a fost vorba de E.coli și suspiciune de corp străin.
- Lactatele vegetale au fost retrase din cauza contaminării cu oxid de etilenă a unuia dintre ingrediente, guma de guar.
- Legumele proaspete au cel mai des probleme cu pesticidele, în special Chlorpyrifos-methyl dar și Clorfenapir, Clorotalonil, Oxamil sau Fluazifop-p.
- Legumele congelate au avut și ele probleme, însă de cele mai multe ori cu Listeria Monocytogenes. Este oarecum surprinzător pentru că aceasta este o bacterie întâlnită la carnea de porc. Posibila sursă a contaminării poate fi procesul prin care producătorii opăresc legumele în apă fierbinte/abur înainte de a le congela pentru a opri acțiunile enzimatice care pot cauza pierderea aromei, culorii și texturii.
- Ouăle au fost retrase pe motiv de contaminare cu Salmonella.
- Mai multe produse de panificație au fost retrase în 2020/2021 din cauză că ele conțineau semințe de susan contaminate cu oxid de etilenă. De asemenea, din același moti au fost retrase și alte produse semipreparate care conțineau semințe de susan (precum hamburgeri – chiflele conțineau susan).
- Peștele și fructele de mare au avut cel mai adesea probleme de contaminare cu Listeria Monocytogenes. Somonul a fost retras de cele mai multe ori, dar probleme au fost și la scoici și creveți.
- Dintre toate semințele, cele de susan au fost cel mai des retrase, pe motiv de contaminare cu pesticide (oxid de etilenă), dar și Ocratoxina A. La semințe am avut o mică surpiză, căci nu mă așteptam să văd probleme de contaminare cu Salmonella. Și totuși este cazul susanului și semințelor de chia.
- Sosurile au avut și ele probleme cu oxidul de etilenă din guma de xantan dar și cu E950 Acesulfam de potasiu.
- Nici suplimentele alimentare nu au scăpat, fiind raportate contaminări cu oxid de etilenă.
10 moduri de a ne proteja de produsele contaminate
După ce am analizat toate aceste date, am tras câteva concluzii personale pe care le voi aplica atunci când merg la cumpărături. Sigur că, faptul că au fost retrase câteva produse de la un anumit brand sau câteva loturi de fructe nu înseamnă că trebui să ocolim acel brand sau să nu mai mâncăm fructe. Însă putem să fim mai precauți legat de sursa alimentelor, să citim etichetele, să evităm anumite ingrediente și să avem grijă la modul de preparare.
Sfaturile de mai jos cu siguranță nu sunt valabile pentru toată lumea, dar pot fi utile pentru mulți.
- Evităm să mâncăm carne, pește sau ouă crude. În mod obligatoriu ele trebuie preparate termic. Asta include și maioneza făcută cu ou și sushi făcut cu somon. În mod obligatoriu trebuie să folosim ustensile de bucătărie diferite pentru carne față de legume/fructe și pe care trebuie să le sterilizăm bine. Carnea crudă nu se pune în frigider lângă produse ce urmează a fi consimate crude.
- Evităm lactatele crude. Laptele trebui neapărat fiert.
- Fructele și legumele ar trebui să provină din surse în care avem încredere sau din țări unde există un control strict al pesticidelor. Țările din afara UE au reglementări diferite legate de pesticide, prin urmare trebuie să fim atenți când alegem produse din aceste țări.
- Semințele, în special cele de susan, ar trebui să fie certificate bio deoarece există un mare risc de contaminare cu pesticide. Este valabil pentru alte produse din susan precum uleiul de susan sau tahini (pasta de susan).
- Produsele care conțin gumă de xantan, gumă de carruba, gumă de guar și alte „gume” ar trebui evitate. Acești aditivi pot fi contaminați cu pesticide și, deși sursa produsului poate fi o țară cu reglementări stricte, sursa ingredientelor din aditivi poate fi greu de identificat și riscantă.
- Legumele congelate sau semipreparate care conțin legume congelate trebuiesc preparate termic.
- În general, cu cât un produs are mai multe ingrediente, care la rândul lor au alte ingrediente, altfel spus cu cât este mai ultraprocesat, cu atât trasabilitatea fiecărui ingredient e mai greu de făcut și există un risc potențial mai mare ca unul din acestea să fie contaminat.
- Ideal ar fi să mâncăm alimente cât mai simple, cât mai puțin procesate. Putem astfel să controlăm mai bine modul în care sunt preparate.
- Ar fi ideal să putem cumpăra întotdeauna produse bio. Dacă nu găsim sau nu ne permitem, ar trebui să cumpărăm din surse fie sigure, fie diverse. Reducem riscul de a ingera cantități mari din același pesticid. Și aici aș vrea să mai adaug ceva legat de produsele românești. Este foarte bine să creștem propriile legume și fructe sau să le luăm de la cineva din familie în care avem încredere. Atunci când cumpărăm de la producători locali, totuși, trebuie să avem în vedere că și aceștia pot folosi pesticide sau îngrășăminte, de cele mai multe ori fără să urmeze nicio reglementare și fără ca produsele să fie verificate în vreun fel.
- Este crucial să citim întotdeauna eticheta și să verificăm ingredientele, țara de origine a produsului și, foarte important, țara de origine a materiei prime.
Când eram mică era o plăcere să merg în piață cu mama să cumpărăm legume și fructe „de la țărani”, despre care aveam părerea că sunt proaspete și gustoase. Azi însă, proveniența locală nu e o certitudine pentru gust sau calitate. La fel, un produs (chiar bio) cumpărat din supermarket poate conține pesticide sau ingrediente ciudate despre a căror proveniență nu știm mare lucru (ca de ex. guma de carruba).
Sunt mult mai multe concluzii și idei pe care fiecare le poate trage pentru sine, însă este esențial să fim conștienți de câteva semnale de alarmă și măsuri de precauție pentru a rămâne sănătoși și a nu avea surprize în cele mai nepotrivite momente. Sper că această analiză v-a fost de folos și că vă va ajuta în următoarea incursiune la cumpărături.