[Podcast] Episod de vacanță: Poluarea fonică (Ep. 7)

Agenția Europeană de Mediu avertizează că aproximativ 20% din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de zgomot care sunt nocive pentru sănătate, adică unul din cinci europeni – peste 100 milioane de oameni.

Aceste niveluri nocive au fost stabilite ca fiind de 55 de dB în medie pe zi și 50 de DB pe timpul nopții. Pentru comparație, zgomotul pe care l-ai auzit la început avea în medie 67 de dB și o maximă de 79 de dB.

Traficul rutier este principala sursă de zgomot ambiental în Europa. Însă și traficul feroviar, inclusiv cel produs de tramvaie, traficul aerian și activitatea industrială sunt și ele considerate surse importante de zgomot. 

În Europa, aproximativ 113 milioane de oameni sunt afectați pe termen lung de niveluri de zgomot rutier zi-seară-noapte de cel puțin 55 de decibeli. În majoritatea țărilor europene, peste jumătate din locuitorii din mediul urban sunt expuși constant la acest nivel de zgomot rutier. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la acest nivel există o mare probabilitate să apară efecte asupra sănătății. Tot conform OMS, zgomotul este a doua mare cauză ambientală a problemelor de sănătate, după poluarea atmosferică.

Dar cum poate fi zgomotul nociv? Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică reprezintă o problemă importantă care le afectează sănătatea.  A suport un nivel constant de zgomot de peste 55 de decibeli ziua și 50 de dB noaptea este dăunător pentru sănătate. Zgomotul este tot o formă de poluare.

Efectele pe termen lung ale expunerii la zgomot se pot extinde mult dincolo de simplul  disconfort cum ai putea crede la prima vedere. 

Atunci când zgomotul depăşeşte aceste limite, pot apărea multe efecte negative:

• Afectarea asupra sistemului cardiovascular, schimbări în compoziţia chimică a sângelui, ischemii cardiace 
• Tulburări de somn, stres și oboseală cronică,
• Tulburări ale sistemului metabolic, 
• Tulburări cognitive și de atenție la copii. 
• Surditate

În Europa, zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48 000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică – una dintre principalele cauze de deces – precum și la 12 000 de decese premature. În plus, 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe. Poluarea fonică duce și la probleme cognitive la copii. În Europa, zeci de mii de elevi (12 500) au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian.

Previziunile nu sunt optimiste, în special din cauza expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate. Uniunea Europeană și-a propus să reducă cu 30%, până în 2030, numărul de oameni afectați cronic de poluare fonică.

Unul din primii pași către rezolvarea acestei probleme au fost realizarea, în fiecare țară membră UE, a unor hărți de zgomot, care să arate zonele unde expunerea la zgomot depășește nivelul de siguranță. Ele mapează zgomotul produs de trafic și cel industrial. În România, aceste hărți au fost realizate pentru 16 orașe deocamdată și le poți găsi pe site-ul ANPM.ro. Linkul este în descrierea episodului. 

Dacă locuiești în București, poți descărca de pe hartiacustice.pmb.ro inclusiv lista de străzi în funcție de nivelul de zgomot, dacă vrei să afli cât zgomot suporți tu în fiecare zi. Nu am căutat pentru fiecare oraș dar poți încerca să afli această informație pe site-ul primăriilor.

Aceste date, împreună cu cele din întreaga Europă, contribuie la platforma NOISE, o hartă interactivă unde poți verifica nivelurile de zgomot pentru fiecare țară, regiune și oraș care monitorizează date, numărul de oameni afectați și alte informații interesante. 

În România, aproape 4 milioane de oameni sunt expuși unui zgomot ambiental peste limita sigură. Din această cauză, aproape 2000 de oameni au probleme cardiace ischemice (repet, una din principalele cauze de mortalitate) și 166,000 de oameni suferă de tulburări de somn. 

În total, în România, zgomotul ambiental este cauza a aproape 10,000 de ani de viață pierduți și peste 26,000 de ani trăiți cu dizabilitate. 

Doar în apropierea aeroportului Otopeni de lângă București, aproape 19,000 de oameni sunt supuși constant unor niveluri de zgomot de peste 55 dB, nivel considerat periculos pentru sănătate.

Unele orașe europene, inclusiv din România, au implementat deja măsuri pentru reducerea zgomotului: 

• Folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile publice,
• utilizarea de anvelope silențioase la vehiculele de transport public, 
• Dezvoltarea infrastructurii pentru automobile electrice în orașe, 
• Promovarea mobilității active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, 
• Transformarea străzilor în zone pietonale, 
• Limitarea vitezei în zonele rezidențiale
• Reducerea zgomotului generat de tramvaie

Deși marile aglomerări urbane sunt cele mai afectate de zgomot, în realitate nu prea mai există loc pe pământ unde să scapi de el. Un exemplu este ceea ce se întâmplă chiar în localitatea în care mă aflu afectată de mașini și de șantiere care nu se mai termină. Însă nici în vârful muntelui sau în pădure nu scăpăm. Traficul aerian poate fi auzit de oriunde. Acest lucru afectează negativ fauna sălbatică, reducând capacitatea de reproducere pentru multe specii. Mai mult, în engleză există cuvântul „soundscapes”, care s-ar traduce prin „peisaj sonor”. Peisajele sonore, precum ciripitul păsărilor, căderile de apă, foșnetul frunzelor îmbogățesc experiența turiștilor care vizitează parcurile naționale și se consideră că trebuiesc protejate de poluarea fonică. 

Din acest motiv, în SUA, Administrația Federală a Aviației împreună cu Administrația Federală a Parcurilor au luat măsuri de protejare a spațiului aerian de deasupra parcurilor naționale. Astfel, toate aeronavele trebuie să mențină o altitudine mai mare decât cea minimă admisă deasupra ariilor protejate pentru a nu afecta ecosistemul și experiența vizitatorilor.

Poluarea fonică devine o problemă majoră în orașele din întreaga țară și chiar și în zonele rurale, suntem în mod constant înconjurați de sunete excesiv de puternice.

Tu cât zgomot suporți în fiecare zi? Cum îți afectează acest lucru calitatea somnului, capacitatea de concentrare și nivelul general de stres? Dacă suferi de afecțiuni cardiace, probleme cu somnul sau dacă copilul tău suferă de probleme de concentrare, poate ar trebui să consideri și problema poluării fonice ca factor de risc.

Ce altceva mai poți face personal pentru a te proteja de zgomot? 

Desigur, multe dintre măsurile descrise deja, care țin de amenajarea urbană, nu sunt în controlul nostru, ci al autorităților. Însă sunt câteva lucruri pe care le putem face personal pentru a ne proteja de acest tip de poluare: 

1. În primul rând să conștientizăm nivelul de zgomot din zona în care locuim, muncim, învățăm. Există numeroase aplicații, precum Decibel X, prin care poți măsura chiar tu cu telefonul nivelul de zgomot ce te înconjoară. Ai link în comentarii, însă poți folosi orice aplicație îți e la îndemână. 
2. Atunci când îți alegi locuința sau jobul, gândește-te la nivelul de zgomot pe care va trebui să îl suporți. Apartamentul pe care vrei să-l cumperi are balcon deasupra unei străzi aglomerate, sau cu linie de tramvai? Poate nu e cea mai bună alegere.
3. Desigur există și modalități de a ne izola de zgomotul exterior, precum dopurile de urechi sau căștile care anulează zgomotul. 
4. Putem alege materiale izolante fonic pentru locuința noastră. De la gresie până la geamuri sau pereți, cam totul poate fi găsit azi și în varianta cu izolație fonică. 
5. Nu în ultimul rând, să protejăm copiii de zgomotul ambiental permanent. Nu uita că o expunere constantă la zgomot le poate afecta cogniția și chiar rezultatele școlare mai târziu. 

Poluarea fonică ne afectează mai mult decât credem și este timpul să conștientizăm acest lucru. În viitor, se for face eforturi din ce în ce mai mari pentru a o limita deoarece afectează major calitatea vieții și sănătatea. 

Dacă vrei să te documentezi mai mult pe acest subiect, am lăsat în descrierea episodului câteva linkuri utile. 

La final, aș vrea să-ți lansez o provocare. Poți încerca acest exercițiu chiar la următorul concediu. Oriunde te-ai afla, încearcă să surprinzi 3 minute de liniște continuă, cu excepția sunetelor naturii, bineînțeles. 

Linkuri menționate: 

Hărți de zgomot ANPM – http://www.anpm.ro/harti-de-zgomot 

Platforma NOISE – https://noise.eea.europa.eu/

http://apmbuc.anpm.ro/harti-de-zgomot – Site-ul nu este foarte bine optimizat, așa încât dacă vreunul din linkuri nu e activ, încearcă și cu o căutare după „hartă zgomot” și numele orașului tău.

Aplicația DecibelX pentru Android și iOS.

Alte surse de date: 

EEC, Numărul de cetățeni europeni expuși la poluare fonică nocivă va crește, se preconizează, Actualizat 24 iunie 2020.  

EEC, Environmental noise in Europe — 2020

EEC, Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea umană și pentru mediu, Actualizat 11 mai 2021.

EEC, Romania noise fact sheet 2021

National Park Service, U.S. Department of Interior, 9 februarie 2018, Mitigating the Impacts of Aviation