Cancerul de sân în România. Ce spun statisticile?

Cancerul de sân face ravagii în România, cu incidențe în creștere și la vârste tot mai tinere și cu mortalitate în creștere. Prevenția este metoda demonstrată și sigură de a crește șansele de vindecare, însă încă se face prea puțin, iar campaniile de informare sunt timide. Am pus cap la cap statisticile și informațiile pe care le avem în România și în Europa, împreună cu sursele cele mai sigure de informare pe această temă, pentru a înțelege în mod obiectiv contextul actual.

Nu mă voi referi pe această pagină la politici publice, factori de risc, tratamente etc. ci strict la datele factuale, împreună cu sursele oficiale de informare pe această temă, pe care le-am găsit interesante și pe care vă invit să le consultați. M-a interesat în special situația din România, unde să navighezi prin hățișul de date pare o muncă de investigație, deși nu ar trebui să fie. 

Mi-a fost destul de greu să lucrez la acest subiect și sincer, chiar m-am gândit să-l abandonez în momentul în care mi-a venit în minte un comentariu al uneia din invitatele la podcast: „e o varză de date”. Am înțeles de ce e critic să avem în viitor un registru național al pacienților cu cancer, astfel încât să înțelegem câte persoane suferă de afecțiuni oncologice. Pentru că, dincolo de cifre, este vorba de oameni, și în prezent, pur și simplu nu știm câți oameni se îmbolnăvesc și mor de cancer în România.

Însă, totuși, am săpat mult pentru a înțelege eu personal cum stăm la acest capitol. Pentru că totuși am adunat o blibliografie de documente oficiale din care se poate desprinde o imagine de ansamblu, am decis să prezint câteva concluzii pentru cei interesați de subiect. Sursele sunt de regulă instituții oficiale ale statului român, ale UE sau ONG-uri din domeniul sănătății. Vă invit să studiați aceste documente, să căutați versiunile lor actualizate și sursele menționate (vedeți lista la finalul textului) pentru a vă crea propria perspectivă.

Cancerul mamar este cel mai răspândit cancer din lume. Probleme ca incidența crescută, acces insuficient la screening, prezentare târzie la medic etc. nu sunt specifice doar României, sunt probleme globale și toate statele luptă în felul lor. 

Pentru concizie, mă voi referi pe această pagină la date și documente din România și Europa. Însă, pentru a oferi context situației iată și câteva date la nivel global. 

 
Cum înțelegem datele

Câteva definiții epidemiologice pentru înțelegerea datelor de mai jos (Sursa).

Incidența – Numărul de cazuri noi cu cancer ce apar într-o perioadă dată de obicei 1 an, la o populaţie specificată (la 100.000 de persoane – ‰00).

Mortalitate – numărul de decese prin cancer ce apar într-o perioadă dată de obicei 1 an, la o populaţie specificată (la 100.000 de persoane – ‰00 femei).

Incidenţa şi mortalitatea standardizate pe grupe de vârstă (ASR) – incidenţa şi mortalitatea care ar exista într-o populaţie dacă ar avea o structură de vârstă standard.

Prevalența – proporția populației dovedită a avea o stare, total pacienți la un moment dat.

 
Incidența globală și europeană

Conform OMS, anual sunt diagnosticate aproximativ 2,3 milioane de noi cazuri de sân și sunt înregistrate 685.000 de decese, fiind cel mai răspândit dintre toate cancerele la ambele sexe (11% din toate cancerele) la nivel mondial. 

La femei, la nivel global, cancerul de sân reprezintă 25.5% din toate cancerele și provoacă 15.5% din decesele cauzate de orice cancer.

În Europa, cancerul de sân reprezintă 12.1% din toate cancerele la ambele sexe, cu 531.000 de noi cazuri anual. La femei, reprezintă 25,8% din toate cazurile noi de cancer, fiind cea mai răspândită afecțiune oncologică și cea care provoacă cele mai multe decese (16% dintre toate decesele cauzate de cancer).

Incidența cancerului de sân este mare pe continentul european (69,7‰00 femei), cu valori deosebit de crescute în special în Țările Nordice și în Europa de Vest. În general țările europene cu venituri mari au printre cele mai mari incidențe din lume, cu Belgia pe primul loc (113 ‰00 femei în 2020, conform Globocan).

La nivel european, mortalitatea prin cancer de sân este de 14,8 ‰00 femei.

Aceasta are cele mai mari valori în țările din Europa Centrală și de Est, cu Serbia pe primul loc (23,9 ‰00 femei) și cele mai scăzute în Europa de Vest (Spania având cea mai scăzută rată – 10,6 ‰00 femei), conform Globocan.

 
Incidența în România

În România, anual, sunt diagnosticate cu cancer mamar aproximativ 12.000 de femei. Este a treia cea mai răspândită formă de cancer la ambele sexe și cel mai răspândit cancer la femei, reprezentând 28% din toate cancerele. România a înregistrat o creștere de 10.75% a cazurilor de cancer de sân în perioada 2012 – 2020. 

Incidența cancerului mamar este de 65,8 ‰00 femei (2020), conform datelor de pe platforma Globocan, a Organizației Mondiale a Sănătății. În România acest trend este crescător – în 2011 incidența era de 54.5 ‰00 femei.

Cancerul mamar este, de asemenea, și principala cauză de mortalitate prin cancer la femei și a treia pe ambele sexe (18.3% din cauzele de mortalitate prin orice cancer), aceasta înregistrând chiar o creștere de 2% în ultimul deceniu.

Conform INSP și Globocan, mortalitatea prin cancer mamar a avut în România, în 2020, o rată standardizată pe grupe de vârstă de 17,4 ‰00 femei.

Cancerul este a doua cauză de mortalitate dintre toate afecțiunile, după bolile cardiovasculare, iar cancerul de sân fiind pe primul loc la femei, deducem că este a doua cea mai importantă afecțiune cu risc pentru viața femeilor în România.

Aproximativ 4.000 de femei mor anual din cauza cancerului de sân în România, conform INSP

Rata de supraviețuire la cinci ani este de doar 75%, sub media UE de 83%

Demografie – incidența pe vârste

Vârsta este unul din factorii de risc definitoriu pentru cancerul de sân. Astfel, riscul ca o femei să se îmbolnăvească crește direct proporțional cu vârsta. Conform Ministerului Sănătății, „înaintarea în vârstă se asociază cu o creștere progresivă și abruptă a incidenței cancerului mamar, de 10 ori de la vârsta de 30 la 50 de ani, fenomen observat în toate regiunile lumii, inclusiv în România.”

În România nu am găsit o statistică defalcată pe vârstă, însă conform datelor INSP, se presupune că urmează trendul european. 

Astfel, conform INSP, numărul de cazuri pe grupe de vârstă este:

  • 11.43% la femei cu vârsta sub 44 de ani
  • 54% la femei cu vârsta între 45-69 de ani
  • 34% (restul cazurilor) la femeile peste această vârstă. 

Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani

Trebuie menționat că există un trend ascendent îngrijorător în privința incidenței cancerului de sân și la vârste mai mici. Astfel, se estimează că aproximativ 7 % din cazuri apar la femei sub 40 de ani. Incidența cancerului de sân a crescut pe grupe de vârstă, cu 4% la categoria de vârstă 15-39 de ani şi cu 5% la categoria 40-49 ani

Screening și diagnostic

Cancerul de sân este unul din cele opt tipuri de cancer pentru care mortalitatea a crescut în România. De asemenea, a contribuit la creșterea mortalității din cauze tratabile. În România, aceasta este cu 44% mai mare decât în UE pentru ambele sexe din cauză că nu reușim să tratăm eficient cancerul de sân, dar și de colon, de rect, de uter, de testicol și tiroidă. 

Una dintre cele mai importante metode de prevenție este screeningul pentru depistarea precoce, considerat prioritate de sănătate publică la nivel de UE dar și în România, prin Strategiile Naționale de Sănătate. Aceste programe de screening au fost introduse ca proiecte pilot în ultimii 10 ani pentru mai multe tipuri de cancer inclusiv cel de sân. 

Pentru cancerul de sân, primul proiect pilot a fost introdus abia în 2018, având ca obiectiv să testeze 3% din populația eligibilă între 50-69 de ani. Programul are ca dată de încheiere sfârșitul anului 2023 și presupune testarea a peste 60.000 de femei, din care jumătate provenind din medii sociale vulnerabile.

Totuși, conform datelor pe care le avem în prezent în rapoartele oficiale, ratele de participare la programele de screening rămân extrem de scăzute. 

Un studiu Eurostat din 2029, preluat de mai toate rapoartele interne, arată cât de puțin se testează încă în România. 

Astfel, în 2019, doar 9% din femeile între 50-69 de ani își făcuseră o mamografie în ultimii doi ani, fiind cea mai scăzută rată din UE (media UE este de 60%, cu Suedia în capul listei – 95%). În mediul rural de la noi situația era și mai precară, doar 4% dintre femei făcând o mamografie în ultimii doi ani. 

Pentru a fi corecți, trebuie să spunem că această rată a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani deci progrese s-au făcut și se fac eforturi în continuare.

Conform unui studiu realizat în 2020 de Institutul Oncologic „Prof Dr. Ion Chiricuță” Cluj- Napoca şi Institutul Naţional de Sănătate Publică printre femei între 50-69 de ani (grupa cu risc ridicat):

  • 78% nu făcuseră niciodată o mamografie
  • 29% dintre femei au declarat că nu știu de la ce vârstă ar trebui începute mamografiile
  • 27% dintre ele au susținut că ar trebui începute numai atunci când sunt descoperite anomalii ale sânului.

Mai mult, există mari disparități și pe grupe de venit, rata de screening fiind de 17% printre femeile cu venituri mari și de doar 4% printre cele cu venituri mici

Această statistică reflectă o altă realitate. Conform unui studiu COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România) publicat în 2021, 40% din femei au declarat că au fost nevoite să-și plătească singure investigațiile pentru diagnostic. 

Astfel, în România, cele mai multe cancere ajung să fie diagnosticate în stadii foarte avansate, când tratamentul este mai dificil și șansele de supraviețuire scad – 70% din cancerele de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 și 3. Mai mult, aproape 10% din cancerele de sân sunt diagnosticate la mai mult de trei luni, chiar și la peste șase luni de la debutul investigațiilor, conform aceluiași studiu.

Dincolo de programele de screening pilot, există și vești îmbucurătoare referitoare la pachetul de servicii medicale standard.

Începând cu 2023, pachetul de servicii preventive accesibile prin medicul de familie a fost extins. Mai exact, în prezent femeile între 18-39 de ani care planifică o sarcină și femeile peste 40 de ani au dreptul la senologie imagistică decontată prin Casa de Asigurări. Întrebați-vă medicul de familie despre aceste analize. Sorana Stănescu a scris mai multe despre asta în Foaia de Observație.

Cancerul mamar este unul din cancerele care poate fi depistat precoce prin mijloacele imagistice actuale. Studiile arată că efectuarea mamografiei preventive poate contribui la reducerea cu 20-40% a mortalității prin cancer mamar

În plus, incidența cancerului de sân poate fi redusă prin limitarea altor factori de risc care țin de stilul de viață, precum fumatul, consumul de alcool, obezitate, lipsa activității fizice etc. Nu mă voi referi la ei aici, căci sunt un subiect separat.

 

Observații privind acuratețea datelor și disclaimer

Principala sursă de date brute este Institutul Național de Sănătate Publică (INS), urmată de rapoartele internaționale. INS are la rândul său date de la unități de sănătate publică, medici și institute oncologice, în măsura în care sunt ele raportate. 

Desigur că există și rapoarte europene și globale, însă datele lor sunt raportate tot de instituțiile naționale.

Principala problemă este însă că realizarea unui astfel de raport durează destul de mult, poate ani de zile, iar colectarea datelor durează alți ani. Astfel încât cele mai multe documente raportează de fapt situații din urmă chiar și cu 5-6 ani. Ele sunt foarte utile și trebuie să existe la nivel informativ, însă pentru politici publice eficiente, pentru stabilirea execuțiilor bugetare, este nevoie de date în timp real. 

Desigur, pentru o situație cât mai exactă și actualizată în privința cancerelor în România, este nevoie de înființarea registrelor de pacienți. În acest moment, deși există două registre de pacineți regionale (Cluj și Timiș) și un registru național de cancere pediatrice pus la punct de cei de la Asociația Dăruiește Aripi, România nu are momentan un Registru Național al pacienților cu cancer. Acest lucru înseamnă că nu avem o sursă centralizată a datelor, ci doar informații disparate, colectate și analizate sporadic de autorități. Ne învârtim astfel în cerc, perpetuând informații distorsionate, preluate de media fără o analiză atentă.

Mai mult, nu există o standardizare a modului de colectare a datelor, de calcul al indicatorilor și de realizare a corelațiilor statistice astfel încât să putem observa evoluția în timp și eficiența unor măsuri. 

Acest lucru duce la inadvertențe.  Ce este derutant sau chiar hilar este că documentele noastre citează adesea statistici preluate din rapoartele internaționale pentru prezentarea situației, deși acestea din urmă prelucrează date provenite tot de la noi. Uneori, datele prezentate în același raport românesc sunt contrariante, având valori diferite pentru același indicator.

Am observat diferențe între datele oficiale, prezente uneori chiar în cadrul aceluiași document. Ca de exemplu, numărul de decese în anul 2020. Pe siteul INSP sunt menționate 3.918 de decese în timp ce în Analiza de situație 2023 de pe site-ul Ministerului Sănătății sunt raportate două valori diferite pentru același indicator: 3478, respectiv 3.918 de decese în 2020.

De asemenea, pe site-ul INSP sunt menționate 12.085 cazuri noi de cancer de sân în România, în 2020, în timp ce în Analiza de situație 2023 (care citează INSP) sunt menționate două valori diferite pentru același an: 5317, respectiv 12.085 de noi cazuri în 2020. 

Conform Globocan, incidența cancerului de sân, în România în 2020 a fost de 65,8 ‰00 femei, în timp ce în Analiza de situație 2023 și în Raportul Național al Stării de Sănătate a Populației 2022, aceasta este de 54,1‰00 femei. 

Din punctul meu de vedere este absolut inadmisibil ca INSP să transmită chiar în 2023 mesajul că „În perioada 2011‐2020, incidenţa cancerului de sân a scăzut de la 57,5‰00 femei în 2011, la 54,1‰00 femei în 2020”, când în realitate trendul este ascendent în această perioadă ajungând la 62.5 în anul 2019, conform aceluiași raport citat de INSP, iar anul 2020 reprezintă clar o deviație statistică în analele noastre căci OMS raportează o incidență de 65,8 ‰00 femei.

Nu mai zic că datele din Raportul Național al Stării de Sănătate a Populației 2019 sunt complet, dar complet diferite. Nu există niciun trend disponibil pe Globocan pentru România înainte de 2020, probabil că nu am contribuit cu date pentru anii anteriori. 

În Profilul de Țară Privind Cancerul: România 2023 se menționează că mortalitatea prin cancer a crescut cu 1% în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în timp ce în Planul Național de Combatere a Cancerului se menționează că aceasta a scăzut cu 1% în perioada 2011-2020. 

Pandemia a produs o perturbare a datelor, înregistrându-se modificări de trend, în special din cauza diagnosticării mai scăzute traduse în scăderea incidenței, care pot distorsiona mediile și care nu sunt explicate suficient în rapoartele oficiale, deși reprezintă clar o deviație statistică. O recunoaște chiar Ministerul Sănătății: „Epidemia COVID-19 a avut un impact major asupra diagnosticării și tratamentului cancerului afectând atât rata de morbiditate cât și cea de mortalitate.

Analiza de situație privind cancerul de sân publicată de INSP face referire, și în ediția din 2023, tot la datele din 2011-2020, fără actualizări privind ultimii doi ani (2021 și 2022). Nu e posibil ca Analiza de situație a Ministerului Sănătății din România prezinte în 2023 aceleași informații ca în 2021 și în 2022, fără absolut nicio actualizare.

Câteva concluzii

Totuși, chiar și așa, datele existente, privite în ansamblu, cred că sunt suficient de concludente pentru ca oricine să-și facă o imagine generală: cum stăm comparativ cu alte state și cum a evoluat situația în ultimii ani.

În timp ce în occident, deși incidența este în creștere, s-a reușit reducerea mortalității prin implementarea unor programe de prevenție și depistare precoce, în Europa de Est mortalitatea este în creștere, chiar și la rate mai scăzute ale incidenței.

România nu face excepție. Suntem abia la început în ce privește programele de depistare precoce, majoritatea cazurilor sunt depistate în faze foarte avansate, iar acest lucru duce la rate foarte mari de mortalitate, deși incidența este mai scăzută decât în multe țări occidentale. Există disparități economice majore, care îngreunează accesul multor femei la informații, screening și tratament.

Deși se fac eforturi la nivel de legislație, în practică mai este mult de lucru pentru a inversa trendul îngrijorător. 

Cancerul de sân este una dintre problemele majore de sănătate publică în România, una ce necesită o abordare cât se poate de responsabilă din partea autorităților, dar și a noastră individual. 


 
SURSE DE INFORMARE PRIVIND CANCERUL DE SÂN

În acest articol am folosit următoarele surse de informare, pe care vă încurajez să le  consultați pe viitor pentru informații actualizate. 

Platforma Globocan, a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Este o platformă interactivă care centralizează datele referitoare la cancere la nivel mondial.

Europa DONNA – Coaliția Europeană a Cancerului de Sân, European  Breast Cancer Coalition)

ECIS – European Cancer Information System (Sistemul European de Informare privind Cancerul)

European Network of Cancer Registries (Rețeaua Europeană a Registrelor de Cancer) 

Eurostat Data Browser – Baza de date europeană care centralizează toate datele statistice

OECD Library – Profil de țară privind cancerul: România 2023

Ministerul Sănătății din România – Planul Național de Combatere și Control al cancerului (varianta Mai 2023).

Ministerul Sănătății din România – Campanii Informare-Educare-Comunicare –Luna Internațională de Conștientizare despre Cancerul de Sân 1-31 Octombrie 2023.

Ministerul Sănătății din România – Campanii Informare-Educare-Comunicare -Luna Internațională de Conștientizare despre Cancerul de Sân 1-31 Octombrie 2023 – Analiza de situatie.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – Raportul Național al Stării de Sănătate a Populației 2020

Institutul Național de Sănătate Publică – Analizele de situație anuale privind cancerul (încep din anul 2015).

Institutul Național de Statistică – Starea de sănătate a populației din România 2021

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) – studiu 2021

Alte articole studiate:

Furtunescu F. et al; Breast cancer mortality gaps in Romanian women compared to the EU after 10 years of accession: Is breast cancer screening a priority for action in Romania? (Review of the Statistics). Exp Ther Med. 2021

Lei S et al.; Global patterns of breast cancer incidence and mortality: A population-based cancer registry data analysis from 2000 to 2020. Cancer Commun (Lond). 2021

Urania Dafni et al; Breast Cancer Statistics in the European Union: Incidence and Survival across European CountriesBreast Care 17 December 2019

One Reply to “Cancerul de sân în România. Ce spun statisticile?”

  1. Este interesant cât de multe se pot spune despre asta. Am crezut că nu voi ajunge până la capăt, dar argumentul este bine condus și este plăcut și rapid de citit. Aștept mai multe intrări care au o valoare similară 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">HTML</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*