Astăzi vorbim despre sănătate emoțională și psihoeducație, încercând să înlăturăm din stigma și reticența cu care sunt tratate aceste subiecte în România.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de viață sănătoasă pierduți, afectând calitatea vieții.
Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, adesea nerecunoscută, netratată și subdiagnosticată. Doar 50% dintre adolescenți sunt diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă, devenind mai târziu, adulți cu depresie netratată. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie.
Astfel, depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților iar sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor între 15-29 de ani. Rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.
Într-un studiu realizat în România în anul 2020, ce a inclus peste 10.000 de adolescenți din toate județele țării cu vârsta medie 17 ani, jumătate dintre aceștia au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, peste un sfert (27%) erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe iar 21% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni.
Cu toate acestea, la nivel de populație generală, România raportează un număr infim de cazuri diagnosticate, doar 1% din populație, conform Eurostat, în timp ce estimările arată că, în realitate, între 10 și 15 % din români suferă de depresie în tăcere. Oamenii se feresc să vorbească de dramele și problemele prin care trec de teama stigmatului, iar clinicienii se feresc să pună diagnostice.
În acest context, psihoeducația și prevenția devin mijloace eficiente pentru diminuarea fenomenului.
Vorbim despre intervenția în caz de urgență dar și despre politici publice necesare pentru sprijinirea sănătății psihoemoționale cu Yolanda Crețescu. Yolanda este psiholog clinician și psihoterapeut adlerian cu 20 ani experieță în consilierea psihoterapeuitcă pentru adult, copil, cuplu, familie și în domeniul corporate.
Din 2014 este președint a asociației Happy Minds, un ONG dedicat promovării sănătății mintale. Din 2019 conduce proeictul depreHUB – primul hub antidepresie din România, un centru dedicat comunităților și persoanelor care au predispoziție spre depresie ce oferă servicii de consiliere și terapie, tratamente inovatoare, dar și tehnici de prevenție și suport în toate ariile vieții. DepreHUB oferă acces la specialiști și programe accesibile, în unele cazuri gratuite pentru persoane și familiile aflate în risc de depresie.
În prezent, sunt funcționale mai multe linii telefonice de suport disponibile oricui are nevoie de ajutor psihologic imediat într-un episod de criză emoțională:
- Helpline pentru persoane care se confruntă cu anxietate sau depresie: 0374.456.420 – apelabil gratuit, zilnic, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.
- Helpline MAMA pentru femei gravide și proaspete mame care se confruntă cu depresie: 0374.451.362 – apelabil gratuit, zilnic, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.
- Helpline pentru pacienții cu scleroză multiplă și aparținătorii acestora: 0374.451.360, disponibil de luni până vineri, între orele 10:00 și 15:00.
Dacă vă confruntați cu un episod de anxietate sau depresie pe care nu știți cum să îl gestionați, nu așteptați, apelați la unul din numerele menționate anterior și cineva vă va răspunde de cealaltă parte a receptorului.
Pe Yolanda o găsiți la https://deprehub.ro/, https://happyminds.ro/ și https://yolandacretescu.ro/ .
Sănătatea emoțională, echilibrul psihic sunt direct conectate cu sănătatea fizică și nu ar trebui neglijate. Din fericire, acum există numeroase resurse pentru îngrijirea bunăstării psiho-emoționale, trebuie doar să le accesăm.
Cu toții putem face România un loc puțin mai sănătos.
Sumar:
(03:25) Proiectul DepreHub, cum au apărut liniile de suport și cui se adresează
(12:55) DepreHub Teens – suportul oferit copiilor și adolescenților
(15:12) Provocările pe care le avem în România în ce privește protejarea copiilor de abuzuri fizice și emoționale. Ce ar trebui schimbat?
(17:17) Cum funcționează helpline-ul anti-anxietate și depresie
(22:40) Prevenție psiho-emoțională în societate și organizații. Alte linii de suport DepreHub
(23:14) Liniile telefonică destinată proaspetelor mame și depresiei post-partum
(24:05) Linia telefonică pentru bolnavii de scleroză multiplă
(24:47) Cum pot aparținătorii să ofere un sprijin emoțional adecvat pacienților cu boli cronice
(28:25) Sport pentru mediul corporate. Linia telefonică anti burn-out.
(31:46) Urmărirea cazurilor și prevenirea recurentei. Factorii care favorizează prevenția.
(36:09) Serviciile psihologice în sistemul medical din România
(40:20) Programul de voluntariat la DepreHub
(41:55) Linia Anti-drog și proiectul „Ecoul meu virtual” pentru prevenția de prim consum
(51:19) Cum ar trebui îmbunătățit cadrul legislativ pentru a sprijini diferitele categorii aflate în risc
(57:32) Rolul fiecărei specialități din domeniul psihologiei și psihiatriei: ce face fiecare, cum poate ajuta în funcție de context.
Resurse menționate:
https://insp.gov.ro/2024/02/01/campania-promovarea-sanatatii-mintale/