Nutriția și dietetica este o știință tânără în România, pentru care există o mare cerere, dar și un aflux de ofertă. Modificarea legislației a dus la diversificarea specializărilor în domeniu, așa că nu e de mirare că s-a creat confuzie printre beneficiari.
Este un lucru recunoscut astăzi pe plan mondial că nutriția este implicată în apariția majorității bolilor. Patru din primele cinci cauze de mortalitate din România sunt puternic influențate de hrana noastră. Organizații medicale importante ca Societatea Europeană de Cardiologie, Asociația Americană a Inimii și Asociația Americană a Diabetului, Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului etc., sunt doar câteva dintre autoritățile în domeniu care atrag atenția în privința importanței dietei și nutriției în prevenirea și tratarea celor mai răspândite boli ale omului modern: bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea, cancerul.
Patru din primele cinci cauze de mortalitate din România sunt puternic influențate de hrana noastră. Organizații medicale importante ca Societatea Europeană de Cardiologie, Asociația Americană a Inimii și Asociația Americană a Diabetului, Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului etc., sunt doar câteva dintre autoritățile în domeniu care atrag atenția în privința importanței dietei și nutriției în prevenirea și tratarea celor mai răspândite boli ale omului modern: bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea, cancerul.
Nutriția și dietetica în România
Cu toate acestea, nutriția și dietetica sunt domenii dezvoltate foarte recent în România, acestea nefiind reglementate ca ramuri ale medicinii decât în 2015. Chiar și în lipsa unei legislații, încă din 2007 universitățile de medicină au început să dezvolte programe de studii de licență în nutriţie şi dietetică, prima dintre acestea fiind Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj care, în 2007, a autorizat provizoriu în cadrul Facultăţii de Farmacie primul program de acest gen și a organizat prima sesiune de admitere în 2008. Astfel, prima generație de dieteticieni a absolvit abia în 2012.
Alte universități i-au urmat, astfel că în anul 2023 sunt șapte instituții care oferă programe de licență în specializarea nutriție și dietetică:
- Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganuˮ din Cluj-Napoca;
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași;
- Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș;
- Universitatea din Oradea
- Universitătatea „Ştefan cel Mare” din Suceava;
- Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara.
Pentru mai multe informații despre cum este reglementată această profesie, puteți accesa site-ul Colegiului Dieteticienilor din România.
Din păcate, importanța acestui domeniu nu este încă recunoscută de toate universitățile de medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București, una din cele mai mari din țară, nu are nici azi un program de studii de licență în nutriție și dietetică și nu există colegiu teritorial în capitala României.
Acest context face să devină clar de ce majoritatea medicilor de la noi nu acordă importanța alimentației, nu au o abordare holistică și nu consideră că nutriția ar avea vreun impact asupra sănătății pacienților lor (cu excepția diabetului).
Legislație
Până în 2015, singurul domeniu medical reglementat ce aborda tema nutriției era specializarea medicală ”Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice”. Aceasta se ocupă în special cu diagnosticarea și tratarea patologiilor asociate dezechilibrelor metabolice, în special diabetul.
Ca un artificiu găsit pentru a se putea angaja în sistemul medical, până în 2021 absolvenții studiilor de nutriție-dietetică puteau obține drept de liberă practică numai ca asistent dietetician cu autorizare din partea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR).
În 2015 a fost adoptată Legea nr. 256/2015, Legea Dieteticianului, care introduce în mod oficial profesia de dietetician/nutriționist. Conform aceste legi, pentru a exercita profesia de dietetician cu liberă practică absolventul de Nutriție și Dietetică trebuie să devină membru al Colegiului Dieteticienilor din România (CDR) în urma unui examen organizat de o instituție de învățământ superior în colaborare cu CDR, și să facă dovada unui an de practică în domeniu.
Conform bunului obicei de la noi, cum legea nu a putut fi aplicată până la publicarea normelor metodologice, acest lucru s-a întâmplat cu întârziere de patru ani, abia în 2019, până atunci nefiind posibilă înființarea Colegiului Dieteticienilor, organizarea de examinări și obținerea dreptului de liberă practică.
În 2020 s-a publicat în M.O. Statutul Colegiului Dieteticienilor din România, astfel că în mai 2021 se înființează în sfârșit Colegiul Dieteticienilor din România, existând astfel toate premisele ca medicii dieteticieni să poată profesa. Astăzi avem în sfârșit o lege care permite absolvenților de nutriție și dietetică să fie recunoscuți ca profesioniști în domeniul sănătății, un lucru foarte bun și un mare pas înainte.
Ce sunt tehnicienii și consultanții nutriționiști?
Până în 2015, persoanele interesate să facă o carieră în domeniul nutriției nu aveau, cum ziceam, decât variantele de a deveni medici diabetologi sau asistenți dieteticieni, adică nutriționiști fără drept de practică decât prin anumite artificii legislative. Aceștia din urmă sunt clasificați conform COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania) în grupa 2265: Dieteticieni și nutriționiști cu patru niveluri de ocupație derivate: Asistent de nutriție, Dietetician, Nutriționist și dietetician și Consultant nutriționist. Ocupația de Consultant nutriționist a fost inclusă în COR în 2015, și, spre deosebire de primele trei, nu presupune neapărat studii superioare în medicină, dar pentru obținerea avizului de liberă practică sunt necesare studii superioare în orice domeniu și absolvirea unui curs de calificare la un furnizor de formare.
Conform legii, dieteticienii și nutriționiștii din cele patru categorii de mai sus „evaluează, planifică și implementează programe pentru a spori impactul benefic al alimentelor și al nutriției asupra sănătății umane”. Ei au „responsabilitatea de a planifica, a educa, a supraveghea și a evalua un plan de alimentație, conceput clinic, pentru a asigura pacienților/ beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică o stare de sănătate nutrițională optimă; dieteticienii clinici pot lucra autonom în cabinete individuale, în instituții medicale, cabinete medicale, spitale, unități staționare și cămine de bătrâni”. Pe lângă acest rol clinic pe care îl au, dieteticienii pot să realizeze activități de cercetare și informare în privința nutriției.
O altă opțiune posibilă până de curând pentru cei pasionați de domeniul nutriției, dar care nu doreau sau nu puteau să studieze medicina și să profeseze în sistemul medical, sau nu aveau studii superioare, era aceea a tehnicianului nutriționist. Acesta nu era medic, nu trebuie să aibă studii superioare în medicină sau în alte domenii și în 2006 a fost introdus și clasificat conform COR în grupa 5122.3.2, tehnician nutriționist.
Atenție totuși! Această ocupație a fost eliminată din nomenclatorul de meserii și în acest moment nu se poate practica nutriția din poziția de Tehnician Nutriționist. Această ocupație a fost reglementată până la apariția facultăților de dietetică și a servit la acoperirea unei nevoi reale, în lipsa oricăror altor servicii de nutriție. Totuși, astăzi nu mai este acceptată formal.
Probabil vă este cunoscută și o altă profesie, aceea de Terapeut în terapii complementare, cod COR 223008. Aceștia nu sunt nici ei medici, dar pot furniza servicii pentru prevenție și întreținerea sănătății.
Conform legii, „practicienii de medicina complementara/alternativa previn, diagnosticheaza si trateaza bolile, infectiile, leziunile si alte deficiente fizice si mentale si se ocupa cu mentinerea sanatatii generale a oamenilor prin aplicarea cunostintelor, abilitatilor (deprinderilor) si practicilor acumulate prin studiul detaliat al teoriilor, credintelor si experientelor originare din anumite culturi specifice.”
Diabetolog, dietetician sau consultant nutriționist?
Piața abundă azi de nutriționiști, absolvenți de diferite cursuri cu sau fără certificări. De cealaltă parte a baricadei se află medicii diabetologi și absolvenții de facultăți de dietetică și nutriție care susțin că doar un absolvent de medicină poate să ofere sfaturi despre nutriție.
Ce fac în tot acest timp pacienții? Cui ar trebui să se adreseze cineva cu o nevoie specifică legată de nutriție? Mâncăm și mergem la cumpărături în fiecare zi, iar ceea ce alegem să punem în farfurie este una dintre cele mai importante decizii pe care le luăm zilnic, pentru că ne influențează sănătatea în cel mai direct mod. Și totuși, facem asta de cele mai multe în funcție de criterii foarte subiective, cum ar fi obiceiurile alimentare ale familiei, ale comunității, poftele de moment etc. De multe ori dorim să facem o schimbare abia atunci când încep să apară problemele, când ne îmbolnăvim sau luăm prea mult în greutate și atunci ajungem direct la doctor, sau începem să ținem regim, să mergem la sală. Sau căutăm un specialist în nutriție.
Decizia nu e ușor de luat. Informațiile de mai sus vă pot ajuta să verificați în ce măsură specialistul la care apelați este abilitat să vă ofere consultanță. Sau, dacă doriți să alegeți o profesie în domeniu. Cum să decideți însă în funcție de nevoia pe care o aveți?
Medicul specializat în „Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice”
În România există 1,5 milioane de diabetici. Diabetul este o boală extrem de gravă și care trebuie tratată cu responsabilitate. Medicul diabetolog se ocupă în special cu diagnosticarea și tratarea patologiilor asociate dezechilibrelor metabolice, cu alte cuvinte diagnosticheaza și tratează boala odată ce a apărut. Regimul alimentar și tratamentul sunt prescrise de obicei pentru a limita evoluția bolilor metabolice deja instalate, medicul diabetolog colaborând de obicei cu medici cu specializări conexe (cardiolog, neurolog, oftalmolog etc.) pentru stabilirea tratamentului. Este bine să vă faceți analize periodice și dacă depistați dezechilibre în ce privește glicemia, ar trebui să consultați cât mai rapid un medic specialist pentru diagnosticare și tratament adecvate. De asemenea, el poate să vă informeze și în privința simptomelor la care trebuie să fiți atenți și vă poate recomanda alți specialiști pe care să îi consultați pentru tratamentul unor eventuale complicații asociate.
Dieteticianul
Dieteticienii și nutriționiștii sunt profesioniști ce activează și ei în sistemul medical din România, fie cel public, fie în cabinete individuale. Ei au studii superioare în nutriție (cu excepția consultantului nutriționist) și pot să vă ofere consiliere nutriţională în diferite boli, precum și în recunoașterea dezechilibrelor nutriţionale şi stabilirea adecvată a dietelor pe grupe de boli.
Dacă sunteți deja diagnosticați cu o boală metabolică, diabet, obezitate, este posibil să trebuiască să lucrați cu un nutriționist pentru a stabili un plan în privința stilului de viață ce poate include, pe lângă medicație, meniuri personalizate, igiena somnului, exerciții fizice etc. Munca dieteticianului poate să fie complementară cu cea a unui diabetolog sau a oricărei alte specializări medicale, astfel încât tratamentul să includă și o componentă de dietă adecvată.
Consultantul nutriționist
Consultantul nutriționist are studii de specializare în domeniul nutriției, și, deși nu este cadru medical, poate să ofere consultanță în privința adoptării unui stil de viață sănătos și prevenirii apariției unor boli asociate nutriției. Poate avea un rol important în prevenția bolilor și menținerea sănătății, prin:
- consiliere pentru schimbarea durabilă obiceiurilor alimentare și a stilului de viață în general
- atingerea unei greutăți corporale optime în mod sănătos,
- realizarea unor meniuri personalizate așa în funcție de particularitățile individuale
- informarea publicul și a colectivităților în privința unui stil de viață sănătos, al diferenței dintre alimentele sănătoase și cele nesănătoase etc.
„Încă nu am scăpat de mentalitatea pe care comunismul ne-a inculcat-o: aceea care spune că există doar un singur mod de a gândi, un singur mod de a trăi, un singur mod de a te hrăni.”
– NOVAC DJOKOVIC – DIETA CÂȘTIGĂTOARE
Diferența fundamentală între dietetician și consultant este aceea că cel din urmă se adresează în special oamenilor sănătoși, fără patologii specifice, care doresc să adopte un stil de viață echilibrat sau care vor să mențină o anumită greutate corporală. Ei nu pot prescrie medicamente și nu tratează boli. În aceste situații însă, ei pot să ajute la susținerea recomandărilor medicilor, în cazul unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, hepatice, renale, intestinale, diabet, etc., prin îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și de stil de viață. De asemenea, ei pot recomanda suplimente nutritive și tratamente de medicină complementară.
Nutriția și dietetica sunt abia la început în România, însă numărul celor interesați de aceste domenii crește de la an la an. Acești specialiști vor avea un rol fundamental pentru diminuarea riscurilor asociate bolilor civilizației prin prevenție și informare. Informațiile din domeniul nutriției trebuie să ajungă la un număr cât mai mare de oameni. Mai departe este nevoie de cercetare în domeniu și de crearea unor politici publice de susținere a unei alimentații sănătoase. Pentru toate acestea nevoie de specialiști pe toate palierele, de la cercetători și cadre universitare, la medici, la tehnicieni și consultați la firul ierbii, la nutriționiști care fac meniuri pentru școli și grădinițe, la părinții care le pun în farfurie mâncare copiilor în fiecare zi. Numai așa vom putea crește generații mai sănătoase și mai fericite.