Centrele medicale de permanență

Cum anume se înființează un centru medical de permanență. Ce ar trebui să știm noi ca pacienți despre această procedură? 

Nu am găsit în lege nicio prevedere care să oblige vreo autoritate administrativă sau medicală să înființeze un centru medical de permanență. Totul e cu titlu de „posibilitate”. Se poate înființa un centru în anumite condiții. Dacă se dorește și dacă cineva înțelege necesitatea. 

O mare provocare în înființarea acestor centre medicale este numărul minim de medici necesar. Întâi, este nevoie de 2 medici de familie care să se asocieze formal printr-o convenție pentru înființarea unui centru. Ei vor fi medicii titulari. 

Apoi, pentru obținerea aprobărilor și funcționare, legea prevede că trebuie să se formeze o echipă de minim 7 medici de familie, inclusiv cei titulari, și 5 asistenți medicali care să asigure continuitatea asistenței medicale pe perioada gărzilor, prin rotație. Din cauza lipsei de medici, recent s-a modificat legislația astfel încât acum, în zonele urbane cu o populație de sub 25.000 de locuitori și în zonele rurale se acceptă și o echipă formată din numai 5 medici. 

Cabinetele medicale de medicină de familie pot angaja alți medici de familie și asistenți medicali sau pot încheia cu aceștia contracte de prestări servicii, astfel încât să întrunească condițiile de a forma o echipă medicală. 

E important de știut că nu e obligatoriu ca medicii să aparțină de localitățile arondate, ei pot proveni din orice localitate. Acest fapt ajută mult în contextul actual în care avem o repartizare foarte deficitară a medicilor în teritoriu, iar medicii de familie sunt din ce în ce mai puțini. 

Înființarea și desființarea centrelor de permanență se realizează cu aprobarea prealabilă a Ministerului Sănătății, la propunerea direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și cu acordul prealabil al casei de asigurări de sănătate teritoriale.

Pentru înființarea centrelor de permanență este necesar și acordul administrației publice locale/Consiliului Local, cu excepția situației în care spațiul este asigurat de echipa medicală, și nu de primărie. 

DSP este responsabilă pentru verificarea funcționării în bune condiții a centrului și pentru identificarea situațiilor în care condițiile nu mai sunt întrunite și centrul ar trebui să se desființeze.

Modificările legislative din ultimul an sunt importante, pentru că ele definesc mai bine rolul consiliilor locale în asigurarea spațiilor și finanțarea centrelor medicale de permanență, conferindu-le mai multă responsabilitate și atribuții în acest sens. 

Desigur că și finanțarea activității unui centru medical este un punct important. Deci cine ar trebui să finanțeze acest efort? 

Consiliile locale au un rol important în susținerea activității centrelor medicale de permanență

În mod normal, activitatea desfășurată în centrele de permanență se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății iar plata medicilor care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență se face în baza unui contract distinct încheiat între medic și Casa de Asigurări de Sănătate prin care se decontează către cabinet serviciile efectuate. Deci din bugetul de stat alocat sănătății. 

Totuși, cele mai recente modificări legislative au pus accentul pe rolul administrației locale în asigurarea condițiilor și finanțare. De exemplu, asigurarea spațiului pentru cabinet de către medici este văzută mai nou ca o excepție, nu ca regulă, cum era până acum.

Astfel, consiliile locale au în atribuții asigurarea spațiul necesar desfășurării activității centrelor de permanență, cu excepția situației în care spațiul este asigurat de către echipa medicală (în cadrul cabinetului de medicină de familie al unuia din medicii din echipă).

Astfel, în atribuțiile consiliilor locale privind funcționarea centrelor de permanență ale căror spații le asigură mai intră: 

• Dotarea minimă necesară funcționării
• Asigurarea utilităților necesare
• Plata personalului medical care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență și dotarea trusei de urgență
• Asigurarea pazei și personalului auxiliar.

Aceste atribuții sunt noi și sunt foarte importante, deoarece până acum existau mari limitări în ce privește finanțarea provenită de la bugetul local. Consiliile locale nu putea contribui la retribuția medicilor, de exemplu, însă acum acest lucru este posibil. 

Cum ar trebui să aflăm noi, pacienții, despre existența acestor centre? 

Ei bine, probabil că în localitățile mai mici, cu câteva sute de locuitori, se cam știe pe unde e dispensarul. Totuși, unele centre medicale deservesc mai multe comune/orașe și este posibil ca oamenii să nu știe care este centrul de care aparțin. Situația devine și mai complicată în zonele urbane.

Conform ultimelor actualizări ale legislației, din 2024, Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București au obligația să informeze publicul prin intermediul site-ului propriu și al mass-media asupra existenței și activității centrelor de permanență din județ, respectiv din municipiul București, precum și să publice pe site lista actualizată permanent (cu fiecare modificare) și datele de contact ale centrelor medicale de permanență. 

Pe lângă site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică, și Casele Județene de Sănătate pot să afișeze aceste informații. Mai mult, ele trebuie să publice listele cu furnizorii medicali aflați în contract cu Casa. 

Iată unde puteți găsi și voi lista medicilor de familie și a celor care au centre medicale de permanență la voi în județ: 

Intrați pe site-ul CAS din județul care vă interesează > Informații furnizori > Furnizori de servicii medicale > Centre de permanență

Găsiți în pe pagina cu Harta centrelor medicale de permanență și lista completă cu site-urile DSP și CAS județene.

Centrele medicale de permanență se pot și desființa

În ultimul an s-au desființat mai multe centre medicale de permanență. Acest lucru se întâmplă recurent din mai multe cauze. 

Cea mai frecventă cauză a desființării pe care am întâlnit-o eu în cercetare are legătură cu lipsa medicilor. Dacă echipa medicală nu mai dispune de cei minim cinci medici sau asistenți cât prevede legea, centrul nu mai poate funcționa. Atunci când un medic se pensionează sau pleacă, asta poate însemna sfârșitul unui centru medical.

O altă situație este cea în care centrul nu mai are adresabilitate, adică nu are suficienți pacienți care i se adresează. Conform legii, un centru este desființat de DSP dacă, în ultimul an, numărul mediu de persoane care au apelat la el pentru consultație este mai mic de 150 de persoane/lună în mediul rural și mai mic de 300 de persoane/lună în mediul urban (cu excepția localităților din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării). 

De ce sunt necesare aceste centre?

Centrele medicale de permanență preiau din cazurile care necesită intervenție imediată, dar pentru care fie nu se justifică deplasarea la un spital (incidente minore care pot fi tratate de un medic generalist), fie este nevoie de intervenție de urgență până la sosirea ambulanței în cazul localităților aflate la distanțe mari de spitale. 

În plus, ele oferă servicii medicale noaptea, în weekend și în timpul sărbătorilor legale când majoritatea clinicilor sunt închise. 

Profilul de țară în ce privește sănătatea (2021) arată că pacienții se bazează adesea pe serviciile de urgență din spitale dacă au nevoie de asistență medicală – inclusiv de îngrijire care nu este urgentă, și aleg să evite complet asistența medicală primară, suprasolicitând sistemul UPU.  Asistența medicală primară continuă să fie utilizată insuficient, în timp ce serviciile spitalicești sunt utilizate în mod excesiv. 

În plus, în cazul zonelor rurale, oamenii ajung mult prea târziu sau nu mai ajung deloc la un medic din cauza distanțelor mari și a lipsei accesului la servicii medicale.

Cum stăm cu centrele de permanență în județele din România

În februarie 2025, în România funcționau 375 de centre medicale de permanență, cu 12 mai mult decât în octombrie 2023.

Majoritatea județelor au cel puțin un centru. Există un singur județ unde nu există niciunul, Prahova. Asta în condițiile în care Prahova este al treilea cel mai populat județ al țării (după Iași și București). Conform ultimului recensământ, peste 695.000 de oameni trăiesc aici. 

Nici Ilfovul nu stă prea bine. Aici există un singur centru medical de permanență, a cărui activitate este în prezent incertă. Populația Ilfovului crește constant și a ajuns la peste 542.000 de locuitori. Spitalele din București preiau probabil majoritatea cazurilor, însă viața tuturor ar fi mult mai ușoară dacă oamenii ar putea să se adreseze unor medici mai aproape de casă. 

Alte două județe cu câte un singur centru sunt Brăila și Ialomița. 

La celălalt pol, având cele mai multe centre, stau Bihor (32), Timiș (32) și Iași (24).

Merită amintit și județul Bacău. Aici s-au înființat un număr record de centre medicale în ultimul an, 16, județul crescând de la numai 6 centre în octombrie 2023 la 22 în februarie 2025. 

Per total, deși în perioada pe care am analizat-o (octombrie 2023 – februarie 2025) s-au desființat centre medicale de permanență (17), s-au și înființat noi unități medicale (29), astfel încât trendul a fost mai degrabă pozitiv.