Centrele medicale de permanență

Centru de permanenta

În episodul 8 al podcastului am vorbit despre centrele medicale de permanență, un concept foarte puțin cunoscut și promovat de administrația locală, însă pentru care avem legislație și ar trebui să avem și interes. 

Am aprofundat puțin subiectul și am aflat că există 360 de astfel de centre medicale în România, deși foarte puțini oameni știu de ele. Vă invit să verificați și voi existența centrelor de permanență la voi în județ. S-ar putea să vă fie de mare folos, vouă sau cuiva apropiat.

Iată de ce. 

 

Ce sunt și cu ce ne ajută centrele medicale de permanență

Centrele de permanență sunt echivalentul unui centru primiri urgență local, dar la scară mai mică. Conform legii, ele se înființează în cadrul unui cabinet de medicină de familie astfel încât serviciile medicale să fie asigurate și înafara programului de lucru normal de la cabinet, noaptea, în weekend și în zilele de sărbători legale.

Mai exact, centrele medicale de permanență trebuie să asigure un program de gardă permanent în zilele lucrătoare între orele 15,00 – 8,00 (adică și noaptea) și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, precum și în zilele declarate libere de către Guvernul României

Un lucru foarte important de menționat: de aceste servicii poate beneficia absolut oricine are o urgență medicală, indiferent dacă este asigurat în sistemul public sau nu și indiferent dacă aparține de respectivul medic de familie sau nu. 

În cadrul centrelor medicale de permanență, asistența medicală este asigurată de medici de familie, medici de medicină generală și asistenți medicali și poate consta în următoarele servicii:

  • asistență medicală în afecțiunile acute, subacute, acutizări ale unor boli cronice și în urgențele medico-chirurgicale, în limitele competenței medicului de familie / medicului de medicină generală, conform pregătirii curiculare și a atestatelor obținute în baza programelor de studii complementare;
  • administrarea de către asistentul medical, a medicației injectabile/perfuzabile necesare tratamentului recomandat de medicul de familie / medicul specialist, după caz, precum și administrarea medicației necesare tratamentului de urgență, conform indicației medicului din cadrul centrului de permanență;
  • eliberarea unei scrisori medicale, conform normelor de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pe care pacientul o va prezenta în zilele următoare medicului său de familie pentru informare asupra diagnosticului și tratamentului administrat în centrul de permanență;
  • prescripție medicală;
  • îngrijiri post intervenții chirurgicale de tipul suprimării firelor de sutură conform recomandărilor medicului specialist, efectuarea de pansamente și schimbarea pansamentelor chirurgicale;
  • consultații la distanță, prin servicii de telemedicină incluse în competențele medicului de familie;
  • activități de testare și vaccinare împotriva COVID-19.

 

Unde se înființează un centru medical de permanență

Ei bine, există câteva criterii pentru înființarea unui centru medical de permanență. Iată în ce situații ar trebui să existe un astfel de centru și la voi în comunitate:

  • În mediul rural, în situația în care în zonă nu există alte unități de asistență medicală / de primire a urgențelor medicale, se înființează câte un centru de permanență la o populație de minimum 5000 locuitori. 
  • Chiar și dacă sunt mai puțin de 5000 de locuitori, se poate înființa un centru medical de permanență în localitățile rurale izolate, greu accesibile, în care nu există acces la servicii de asistență medicală pentru populația din zonă.
  • În mediul urban se poate înființa un centru de permanență în localitățile cu mai puțin de 25.000 de locuitori. În localitățile mai mari se înființează câte un centru la fiecare 25.000 de locuitori. 

Echipa medicală arondată cabinetului care asigură aceste servicii (prin rotație) trebuie să fie formată din minim 7 medici și minim 5 asistenți medicali. În zonele extrem de izolate se poate iniția un centru de permanență și cu numai 5 medici. Gărzile trebuie asigurate în mod obligatoriu de o echipă medicală formată din minim un medic de familie sau medic de medicină generală și un asistent medical.

Centrele de permanență pot funcționa într-un spațiu autorizat pus la dispoziție de către consiliul local sau de către echipa medicală – medicul de familie sau mai mulți medici de familie asociați.

În cazul în care echipa medicală asigură spațiul, acesta poate fi cabinetul de medicină de familie al unuia din medicii asociați. 

Aici vine partea interesantă, căci, în cazul în care medicii nu au posibilitatea de a oferi un asemenea spațiu, consiliul local are obligația să îl pună la dispoziție

Mai mult, serviciile medicale de urgență pot fi asigurate nu numai la sediul fix, ci și la domiciliul pacientului, în zonele arondate centrului, în cazul în care centrul dispune de autospeciale

Cum anume se înființează un centru medical de permanență. Ce ar trebui să știm noi ca pacienți despre această procedură? 

Nu am găsit în lege nicio prevedere care să oblige vreo autoritate administrativă sau medicală să înființeze un centru medical de permanență. Totul e cu titlu de „posibilitate”. Se poate înființa un centru în anumite condiții. Dacă se dorește. 

Astfel, trebuie știut că inițiativa de a crea un astfel de centru poate veni de la medicul de familie care dorește să ofere și servicii de permanență în cadrul cabinetului său. Cabinetele medicale de medicină de familie pot angaja alți medici de familie, medici de medicină generală și asistenți medicali sau pot încheia cu aceștia contracte de prestări servicii, astfel încât să întrunească condițiile de a forma o echipă de minim 7 medici pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență. 

Înființarea centrului se face printr-o decizie a Direcției de Sănătate Publică Județene (DSPJ) sau a Municipiului București, deci aceasta este instituția care aprobă și care este în mare parte responsabilă pentru verificarea funcționării în bune condiții a centrului.

În unele situații este nevoie și de aprobarea Consiliului Local, mai exact, atunci când spațiul dedicat funcționării centrului este asigurat de autoritățile locale și nu de medici. Dacă spațiul este asigurat de către medici, atunci nu este nevoie de vot în Consiliul Local pentru aprobarea înființării centrului. 

Rolul DSP-urilor și al consiliilor locale este însă destul de important pentru că mai există o condiție. DSP-ul județean propune, cu acordul consiliilor locale și al Ministerului Sănătății, zonele în care urmează să se înființeze centrele de permanență. Aceste zone se regăsesc într-o listă actualizată prin ordin de ministru de fiecare dată când se înființează un centru și le puteți consulta aici (ultima actualizare din 22 mai 2023)

Astfel, Consiliile Locale și Județene au autoritatea să propunăși să finanțeze înființarea centrelor medicale de permanență, dacă doresc.

De asemenea, am menționat mai sus că unui centru îi pot fi arondate mai multe zone pe care le poate deservi inclusiv prin servicii de ambulanță. Această arondare se face tot de către DSP. 

Desigur că finanțarea activității unui centru medical este un punct important. Deci cine ar trebui să finanțeze acest efort? 

Activitatea desfășurată în centrele de permanență se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății iar plata medicilor care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență se face în baza unui contract distinct încheiat între medic și Casa de Asigurări de Sănătate prin care se decontează către cabinet serviciile efectuate. 

Însă, și mai interesant este că finanțarea asigurării continuității serviciilor în asistența medicală primară, respectiv plata personalului medical care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență și dotarea trusei de urgență se poate face și de la bugetele locale.

Atribuțiile consiliilor locale privind funcționarea centrelor de permanență care funcționează în spații puse la dispoziție de către acestea, constau în: asigurarea spațiilor necesare desfășurării activității, dotarea minimă necesare funcționării, asigurarea utilităților necesare, plata personalului medical care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență și dotarea trusei de urgență, asigurarea pazei și personalului auxiliar.

 

Cum ar trebui să afle publicul despre existența acestor centre? 

Ei bine, probabil că în localitățile mai mici, cu câteva sute de locuitori, se cam știe pe unde e dispensarul. Totuși, unele centre deservesc mai multe comune / orașe și este posibil ca oamenii să nu știe care este centrul de care aparțin. Situația devine și mai complicată în centrele urbane.

Legea spune că Direcțiile de Sănătate Publică au obligația să informeaze publicul prin intermediul site-ului propriu și al mass-mediei asupra existenței și activității centrelor de permanență din județ, respectiv din municipiul București, precum și asupra datelor de contact ale acestora (Art. 22, lit. (j) din Normele Metodologice din 17 martie 2023 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență).

Găsiți în acest articol lista completă cu site-urile DSP și CAS județene.

 

De ce sunt necesare aceste centre?

Centrele medicale de permanență preiau din cazurile care necesită intervenție imediată, dar pentru care fie nu se justifică deplasarea la un spital (incidente minore care pot fi tratate de un medic generalist), fie pentru care este nevoie de intervenție de urgență până la sosirea ambulanței în cazul localităților aflate la distanțe mari de spitale. 

Profilul de țară în ce privește sănătatea (2021) arată că pacienții se bazează adesea pe serviciile de urgență din spitale dacă au nevoie de asistență medicală – inclusiv de îngrijire care nu este urgentă, și aleg să evite complet asistența medicală primară, suprasolicitând sistemul UPU.  Asistența medicală primară continuă să fie utilizată insuficient, în timp ce serviciile spitalicești sunt utilizate în mod excesiv. 

În plus, în cazul zonelor rurale, oamenii ajung mult prea târziu sau nu mai ajung deloc la un medic din cauza distanțelor mari și a lipsei accesului la servicii medicale.


Ca să concluzionez, ca pacient ar trebui să știm următoarele informații despre centrele medicale de permanență:

  1. O comunitate rurală are dreptul la înființarea unui centru medical de permanență dacă are peste 5000 de locuitori sau dacă are sub 5000 de locuitori și este extrem de izolată.
  2. Pragul pentru o comunitate urbană este de 25.000 de locuitori. Se poate înființa un centru sub acest prag și câte un centru la fiecare 25.000 de locuitori.
  3. Centrul se înființează în cadrul cabinetului unui medic de medicină de familie, iar serviciile trebuie asigurate de o echipă de minim 7 medici și 5 asistenți medicali. Dacă este o localitate izolată, poate funcționa și cu 5 medici.
  4. Spațiul de funcționare al centrului poate fi pus la dispoziție de medici sau, dacă nu există această posibilitate, de consiliile locale.
  5. Finanțarea funcționării centrului poate veni de la Ministerul Sănătății, prin contract cu Casa de Asigurări de Sănătate sau de la bugetele locale.
  6. Lista cu zonele în care s-a aprobat deja înființarea centrelor de permanență este actualizată prin ordin al Ministerului Sănătății și publicată în Anexa 1 la Normele Metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.
  7. Oricine ar trebui să poată verifica lista centrelor medicale de permanență pe site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) și pe site-urile Caselor Județene de Asigurări de Sănătate.
 

Cum stăm cu centrele de permanență în județele din România

Majoritatea județelor au cel puțin un centru de permanență. Există un singur județ unde nu există niciunul, Prahova. Este interesant, pentru că Prahova este al treilea cel mai populat județ al țării (după Iași și București). Conform ultimului recensământ, peste 695.000 de oameni trăiesc aici. 

Nici Ilfovul nu stă prea bine. Aici există un singur centru medical de permanență. Populația Ilfovului crește constant și a ajuns la peste 542.000 de locuitori. Spitalele din București preiau probabil majoritatea cazurilor, însă viața tuturor ar fi mult mai ușoară dacă oamenii ar putea să se adreseze unor medici mai aproape de casă. 

Alte două județe cu câte un singur centru sunt Brăila și Ialomița. 

La celălalt pol stau Bihor (32), Timiș (27) și Neamț (24). 

JudeţNumăr centre
Bihor32
Timiş27
Neamţ24
Iaşi23
Dolj21
Gorj21
Arad19
Satu Mare14
Galaţi11
Giurgiu11
Braşov10
Caraş-Severin10
Maramureş10
Olt10
Teleorman10
Arges9
Botoşani9
Vaslui9
Harghita7
Bacău6
Alba5
Bistriţa-Năsăud5
Hunedoara5
Sălaj5
Suceava5
Călăraşi4
Cluj4
Constanţa4
Mehedinţi4
Vâlcea4
Buzău3
Sibiu3
Tulcea3
Bucureşti2
Covasna2
Dâmboviţa2
Mureş2
Vrancea2
Brăila1
Ialomiţa1
Ilfov1
Prahova0

Locuiesc în Ilfov și am căutat aceste informații întâi pe site-ul DSP Ilfov, acolo unde ar trebui să se regăsească această conform legii. Am căutat și pe site-ul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ilfov și nu am găsit nimic. 

Totuși ceva vești bune am găsit online. În iulie 2023 s-a înființat singurul centru medical de permanență din Ilfov, în comuna Moara Vlăsiei, ce deservește și localitățile Grădiștea, Balotești, Dascălu, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Căciulați și Gruiu. Este și singura localitate din Ilfov menționată în Anexa 1 cu lista localităților unde s-a aprobat înființarea centrelor de către Ministerul Sănătății.

La București există două centre, unul în Drumul Taberei  – Centrul de Permanență Brâncuși (Str. Drumul Valea Doftanei nr.113, Sector 6) și unul în cadrul Anima Medical Speciality Services S.R.L. (Șos. Pipera, Nr. 42, Sector 2). 

Cel din Drumul Taberei deservește, pe lângă acest cartier, și localitățile Chitila, Clinceni, Domnești, Chiajna, Ciorogârla și Dragomirești. Este interesant pentru că legea prevede că trebuie înființat un centru la fiecare 25.000 de locuitori în centrele urbane și la 5.000 în rural. În cartierul Drumul Taberei locuiesc 350.000 de persoane. Numai în comuna Chiajna din Ilfov locuiesc peste 43.000 de persoane. În total, acest centru deservește peste 440.000 de locuitori din care peste 90.000 din Ilfov (oficial, neoficial mult mai mult)

Există o petiție prin care locuitorii din Domnești solicită crearea unui centru medical de permanență și la ei în comună. 

Vreau totuși să vă dau și un exemplu de cum puteți găsi totuși aceste informații. Am căutat și pentru județul Galați. Le-am găsit în celebra Anexă 1, și, din fericire ele pot fi găsite și pe site-ul DSP Galați, împreună cu date de contact. 

În Municipiul Galați există două centre medicale de permanență, 

  1. CP NR. 1 – Cartier Micro 39, str. Drumul Viilor nr. 17, bl. J4, parter. Deservește cartierele Aurel Vlaicu, Micro 13, Micro 14, Micro 39b, Micro 39c, Micro 40, Micro 38, Micro 39a, Filești, Siderurgiștilor Vest.
  2. CP NR. 2 – Sf Luc, str. Ovidiu nr. 10 – 12, Cartier Mazepa 2. Deservește cartierele Mazepa 1, Mazepa 2, Țiglina 1, Țiglina 2; Zona Centru, Gara, Piața Centrală. 

Zonele rurale din județul Galați stau destul de bine, având 8 centre medicale de permanență în localitățile Băleni, Bălăbănești, Berești, Vlădești, Cavadinești, CP Corod, Cudalbi și Tudor Vladimirescu. 

E bine, după toate aceste bâjbâieli, am tras concluzia că pur și simplu nu există un site sau document oficial unde să fie centralizate aceste date. Așa că am decis să verific toate sursele de pe site-urile DSP și CAS.

Anexa 1 nu este actualizată în timp real și nu conține întotdeauna centre înființate pe parcursul anului, deși legea prevede că trebuie actualizată la fiecare înființare/desființare a unui centru. 

Site-urile DSP nu au informațiile afișate vizibil sau nu le au deloc. Atunci când sunt de găsit, de multe ori sunt doar niște foi scanate, imposibil de căutat pe o hartă. Lipsesc date de contact astfel încât nu știi cum anume ar trebui să găsești centrul medical respectiv. 

Unele site-uri CAS au publicat vizibil listele cu numele și datele de contact ale centrelor. Însă cele mai multe nu o fac, sau, la fel ca în cazul DSP-urilor, au niște excel-uri sau PDF-uri scanate, greu de găsit prin străfundurile site-ului. 

Lucrez în digital și vă spun că experiența de a naviga pe multe din aceste site-uri este destul de neplăcută. Nu sunt deloc create din perspectiva cuiva care respectă cetățeanul și dreptul său la informare. Vedeți linkul la site-ul DSP Dolj ca să vă faceți o idee. 

Totuși, vă încurajez să le folosiți ca surse de informare și, dacă ele lasă de dorit, să cereți autorităților să le îmbunătățească. Dacă nu există interes din partea oamenilor, probabil că nici autoritățile nu vor înțelege de ce ar trebui să iasă din starea de inerției. 

Vă încurajez să căutați și voi aceste liste cu centre medicale de permanență pentru localitatea/județul vostru, și dacă aceste informații nu sunt publicate sau dacă nu există niciun centru în apropiere, să solicitați autorităților mai multe informații sau chiar înființarea unui centru medical. Avem acest drept. 

 

Harta centrelor medicale de permanență

 

Harta centre medicale de permanență
Harta centre medicale de permanență

Pentru că mi se pare o informație esențială, dar mult prea puțin cunoscută și pentru că nu am găsit o hartă sau o listă centralizată cu date de contact pe niciun site oficial (ci doar informații disparate), am deci să creez prima bază de date și prima hartă interactivă cu centrele medicale de permanență din România. A rezultat o hartă cu 360 de centre, pe care o puteți consulta aici

Accesați harta pentru a afla mai multe despre centrele medicale de permanență din zona voastră și care sunt site-urile oficiale unde puteți cere detalii. 

Sper că aceste informații v-au fost utile și v-au determinat să căutați care este cel mai apropiat centru medical de permanență din zona în care locuiți.

 


 

Referințe legale:

Legea 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale

prin centrele de permanență

NORME METODOLOGICE din 17 martie 2023 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

ANEXĂ din 22 mai 2023 (Anexa 1) privind modificarea Normelor metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 774/2023

ORDIN nr. 1.763 din 22 mai 2023 pentru modificarea Normelor metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 774/2023 (Modificarea Anexei 1 cu lista localităților unde există centre de permanență).


 

Sursa imaginii de referință: Realitatea de Valcea

Lasă un răspuns